Zilele trecute celebrul sportiv Magic Johnson a comentat in emisiunea lui Ellen DeGeneres faptul ca fiul lui este gay, dar si cum crede el ca parintii ar trebui sa reactioneze intr-o asemenea situatie. (inregistrarea e aici)
Dupa valva internationala pe care a generat-o m-am gandit daca sa mai scriu o data despre subiectul asta sau nu, pentru ca deja mi-am expus punctul de vedere si sustinerea fata de comunitatea gay din Romania si nu numai, dar cred ca este nevoie de o intarire.
Eu cred ca intr-o viata anterioara (pentru ca da, cred ca am mai trait in alta viata, nu doar in asta) am fost barbat.
De ce cred asta? Pentru ca observ ca am inclinatie catre tinutele barbatesti, in copilarie am fost o baietoasa, ma jucam cu fratele meu si cu baietii “pistoale”, fotbal, ma cataram prin toti copacii si preferam compania baietilor in defavoarea fetelor pe care le consideram false; si chiar si acum ca si adult prefer compania barbatilor pe care ii cred mai sinceri (sunt transparenti si vezi clar ce vor!).
Imi place sa ma uit dupa femei si, alaturi de D. le dam note 🙂
De altfel, cand am participat la emisiunea “Te cunosc de undeva”, am intrat foarte usor in rolurile de barbati. Si mi-a placut sa fac asta, mi se parea natural.
transformarea in Axl Rose la Te cunosc de undeva
transformarea in Justin Timberlake la Te cunosc de undeva
Intr-un cuvant, cred ca intr-o viata anterioara am fost barbat.
Mai cred ca traim intr-o lume libera, o lume in care fiecare dintre noi are dreptul sa isi imparta viata cu cine doreste, fara a fi pus la zid pentru alegerile sale.
In definitiv, ce ma intereseaza pe mine ce face unul si altul seara in patul lui? Cum nici pe vecinul, sa zicem, nu ar trebui sa-l preocupe ce fac eu in patul meu!
Si atunci, de unde inversunarea asta asupra oamenilor diferiti? De unde incapatanarea asta de a nu lasa lumea sa fie fericita? De ce ne bagam in viata unor oameni cu bocancii plini de noroi si pe urma ii intrebam de ce sunt murdari?
De ce nu ne vedem noi de treaba noastra, sa fim noi mai fericiti, mai multumiti de noi, mai impliniti?
Am prieteni gay. Sunt prieteni pe care ii iubesc cel mai mult, chiar daca ei nu vor sa recunoasca public ca sunt gay din cauza prejudecatilor si a presiunilor din jurul lor. Ma bucur sa fiu in preajma lor cu fiecare ocazie.
De asemenea, cunosc, prin natura meseriei foarte multe persoane gay care nu vor sa-si faca publica orientarea sexuala, tot din cauza prejudecatilor si a oamenilor rai din jurul lor. Sunt niste profesionisti si muncesc din greu pentru a-si pastra masca intacta si standardul ridicat; si e pacat, pentru ca nici o persoana nu ar trebui sa traiasca cu teama de a fi judecat pentru viata lui sau stindartizat.
Si ca tot se pune problema familiilor gay care vor sa adopte un copil si aici as vrea sa-mi expun sustinerea pentru acest demers. Prefer sa vad un copil adoptat de o familie gay decat parasit de catre familia “straight” intr-un orfelinat unde este maltratat si abuzat psihic si fizic. Voi nu?
Prefer sa vad o fetita crescuta frumos si sanatos de doi barbati gay decat de o familie “straight” cu un tata care isi violeaza copiii si isi bate nevasta (ca tot am vazut cazuri cu tot felul de dezaxati care isi violau fetitele de 1 an! 1 AN!) Astia sunt partinti mai buni pentru ca sunt straight?
Prefer sa vad copii in familii gay decat pe strada la cersit sau “imprumutati” cu ziua, drogati si batuti, violati sau obligati sa cerseasca iarna in pielea goala pe strada!
Prefer sa vad copii adoptati de familii gay decat crescuti intr-un mediu violent unde un tata “straight” crede ca este absolut normal sa taie mielul in bucatarie de fata cu propriul copil, si sa se mai si laude cu asta! Oare ce a invatat bietul copil din aceasta “traditie”?
Prefer de o mie de ori un cuplu de gay fidel decat un cuplu de straight in care barbatul isi inseala sotia ori de cate ori are ocazia, iar sotia accepta situatia resemnata. Da, prefer treaba asta!
Daca noi, astia mai multi avem dreptul si libertatea de a ne alege “alesul” sau “aleasa” indiferent de rasa sau religie, persoanele gay de ce nu se bucura de aceeasi libertate fara a fi aratati cu degetul sau fara a se porni demersuri impotriva lor in momentul in care isi doresc o familie?
De ce ne preocupa atat de mult viata altora in loc sa avem grija de a noastra?
Chiar cred ca lumea asta ar fi mult mai buna daca fiecare dintre noi si-ar vedea de treaba lui si de viata lui si nu ne-ar mai preocupa atat de mult ce fac altii in casa lor.
Relax, take it easy and live your life.
Ellie.