Daaa, suntem innebuniti dupa shopping! Suntem atat de dopati de nevoia de “a avea” incat cheltuim bani pe care nu-i avem, indatorandu-ne ani intregi pentru niste lucruri si obiecte cu termen de valabilitate limitata.
Traim intr-o societate de consumerism exagerat in care lucrurile isi pierd valoarea chiar dupa prima utilizare. Suntem victime si vinovati in egala masura pentru ca, desi suntem bombardati la propriu cu reclame peste reclame, cu tot felul de accesorii noi, MUST-HAVE- uri intr-o veselie si tehnologie care mai de care mai inovativa desi toate fac practic acelasi lucru, nu ne putem abtine in a ne arunca ca innecatii cu capul inainte catre tot ce vine spre noi.
Si da, recunosc, si eu am fost in vria aia nebuna de a cumpara, de a avea cat mai mult, cat mai nou, cat mai stralucitor si cat mai cu mot. Insa, daca am invatat ceva in ultimii ani de cand am avut revelatia spirituala este faptul ca, desi “dorinta” este inca acolo in mine creata fie de lipsuri din copilarie sau din alte vieti, “nevoia” sau “necesitatea” devin din ce in ce mai puternice si, dupa ce trec de primul impuls dupa ce intru fie intr-un magazin fizic sau intr-unul online in care imi creste in disperare “dorinta” uitandu-ma la cele mai noi tendinte in materie de haine, pantofi sau accesorii, tot trecand printre diferitele obiecte, “nevoia” intra in actiune si atunci imi pun intrebarea : ” da, sunt dragute, sunt frumoase, sunte spectaculoase, dar chiar am nevoie de inca o pereche de blugi care seamana cu ce am deja in dulap? sau inca am nevoie de o alta pereche de pantofi in plus fata de cele pe care le am deja si pe care abia le mai port? sau chiar mai am nevoie de bling-bling-urile astea fara valoare care se strica de la prima utilizare?” Si ce sa vedeti, imi trece disperarea de “a avea”, si ies linistita din magazin sau de pe site, multumita de faptul ca nu am cheltuit bani pe niste lucruri de care NU aveam neaparat nevoie, iar cu banii economisiti pot face altceva de care chiar m-as bucura, sau mi-as putea cumpara ceva de care chiar as avea nevoie.
Ei, si uite asa ajungem si la subiectul de astazi. Cum “dorinta’ este bine impamantenita in multi dintre noi, am devenit tinte sigure pentru toti cei care stiu cum sa profite de slabiciunile umane.
Si da, desi ideea in sine este una buna, preluata desigur – nu este o idee originala -, nu am fi noi daca nu am romaniza-o putin. Si la ce ma refer?
Sunt sigura ca unii dintre voi ati observat cum se procedeaza la noi cu “Black Friday-ul” asta importat. Ideea la Black Friday este, dupa cum multi stiti ca, intr-o zi din an ( intr-o singura ZI, nu intr-un weekend, nu intr-o saptamana, nu intr-un sezon, intr-o zi – FRIDAY, sau vineri pe romaneste ) preturile de la toate produsele din magazine au redureri semnificative. Si atat.
Insa, cum noi suntem cine suntem, nu putem sa importam o idee fara sa o “cosmetizam” pe ici pe colo. Si atunci, ce face romanasul? ( si am observat ca treaba asta se extinde si mai departe de granitele Romaniei ). Deci, ce face romanul? Pai, ia un produs, sa zicem si, stiind ca se apropie marea ZI (care dureaza 3 zile), cu cateva luni inainte (sa nu bata la ochi! ) creste pretul acelui produs de doua sau chiar de trei ori. Lumea, vazand asta se oripileaza, si zice ca “nu dau banii pe asa ceva, ca e scump, lasa ca il iau la Black Friday, ca e mai ieftin!” Momeala fiind deja aruncata, omului nostru ( folosesc singularul ca sa fie mai usor de inteles, desi nu este o singura persoana implicata in acest proces minutions.. ) nu-i mai ramane decat sa astepte pana vine ziua spectaculoasa ( aka weekend-ul sau saptamana sau sezonul… you get the picture! ) in care isi va putea vinde produsul la acealsi pret cu care il vinde si in timpul anului. INSA!!! Acum creaza asteptare, prin urmare produsul lui este vanat, cerut, asteptat, iar la marea deschidere de Black Friday lumea se ingramadeste in disperare in magazinele fizice sau in cele online pentru a cumpara un produs pe care l-ar putea cumpara in oricare alta zi din an cu acelasi pret, fara disperare. Dar unde ar mai fi fiorul aici? Unde ar mai fi credinta ca “ce mare deal am facut?, unde ar mai fi multumirea ca ai luat un produs de care oricum nu aveai mare nevoie la un pret redus? Nu mai e! Si de-aia trebuie creata asteptarea, trebuie creat thrill-ul ala care ne fierbe in interiorul stomacului ca o oala de ciorba sub presiune, trebuie creata disperarea omului de a cumpara, nu conteaza ce si cat, atata timp cat rafturile magazinelor de golesc, iar buzunarele “omului” se maresc!
Iar dupa doua zile de cand ai cumparat obiectul pe care l-ai asteptat luni intregi, realizezi ca atasamentul fata de el dispare incet incet pana cand va ajunge un obiect de decor pierdut prin dulap in cel mai fericit caz.
Sigur, exista si exceptii, ca peste tot in viata. Exista si produse care chiar au reduceri reale.
Insa eu nu ma refer la aceste exceptii, eu ma refer la lucrurile banale pe care se bat oamenii in magazine devenind inumani, blocand site-uri in miez de noapte si calcandu-se in picioare la propriu scotand la iveala hidosenia umana.
Si stiu ca acest articol vine chiar dupa Black Friday-ul care tocmai a trecut , insa asa cum am observat in ultimii ani, or sa mai vina si alte “Black Friday-uri” in Romania, stati fara grija.
Si poate data viitoare ganditi-va daca chiar aveti nevoie de toate lucrurile alea pe care le asteptati in disperare. Chiar merita efortul financiar sau chiar cel psihic? Oare de banii aia nu puteti sa mergeti intr-o vacanta unde va puteti crea niste amintiri care vor fi cu voi toata viata voastra? Oare de banii aia nu puteti plati niste datorii, ca sa dormiti noaptea mai linistiti si sa nu va continuati ciclul de indatorire? Sunt atat de multe alte variante in care puteti sa va cheltuiti banii munciti din greu. Analizati-le, ganditi-le, si vedeti care vi se potrivesc cel mai bine.
Spor la shopping! 😉
