Curaj vs inconstienta …

Toata lumea ma lauda si imi spune ca am fost foarte curajoasa sa fac si al doilea copil, in special la o diferenta asa mica de timp de cand l-am nascut pe Mihaita.
E prima oara cand recunosc deschis, ca nu din curaj am facut al doilea copil, ci dintr-o oarecare euforie… chiar putina inconstienta!

Motivele au fost unele destul de onorabile, as putea spune: pe langa faptul ca mi-am dorit si al doilea copil, unul din motivele pentru care m-am “grabit” atat de repede, a fost acela ca fiind diferenta de varsta cat mai mica de varsta, vor creste impreuna, se vor juca impreuna, vor avea aceleasi cercuri de prieteni, s.a.m.d.

Nimic mai frumos si mai simplu pana aici, nu..? Trecand peste socul initial de a nu mai fi singurul copil cu atentia exclusiva asupra lui, Mihaita va invata sa o accepte, sa o iubeasca si sa se joace cu ea intr-un timp destul de scurt, am gandit-o noi…

Ceea ce nu am calculat (aici intervine inconstienta) este faptul ca noi ne vom imparti timpul si activitatile in functie de preferintele si orarele de somn si masa. Aproape toate tabieturile mele cu Mihaita au fost pierdute, pentru o perioada, care s-a prelungit deja, pentru ca, dorindu-mi alaptare exclusiva, am ales sa o tin aproape non stop langa mine.

Ellie parenting

Maria la 3 luni

Cu Mihaita mai leneveam dimineata in pat si ne jucam, aveam timp sa ma bucur cu el de momentele acelea cand este inca somnoros si “moale”… Acum, printesa are program matinal si trebuie sa ma trezesc si sa fug cu ea in alta camera pentru a nu-l trezi pe Mihaita…  Toate momentele prelungite de joaca si tabieturile noastre s-au transferat oarecum spre tati… pentru ca mami acum sta mai mult cu Maria 🙂

Mihaita la 2 ani

Mihaita la 2 luni

Nu-mi pare rau deloc, totusi mi-ar fi placut sa fi fost mai pregatita psihic pentru aceasta schimbare, dar cred ca daca o gandeam prea mult, probabil mai asteptam si  cred ca acum nu m-as mai fi bucurat de doua minuni in viata mea.Asa ca, invatam zi de zi sa ne impartim timpul si iubirea pentru a nu se simti niciunul neglijat sau indepartat. Il pupi pe unul, il pupi si pe celalalt; il iei pe unul in brate, il iei si pe celalalt; ii cumperi unuia o jucarie, neaparat trebuie sa-i cumperi si celuilalt, si tot asa..

Asa ca fiecarare are parte de o dragoste egala de la noi… Cand ma uit la Maria, cu ochii ei frumosi si mari,  mi se umple sufletul de bucurie, si mi se pare ca sunt cea mai norocoasa femeie din lume, iar cand il iau pe Mihaita in brate mi se inmoaie inima si aproape plang de fericire ca am un baiat atat de frumos si de destept si-i multumesc incontinuu ca ne-a ales sa-i fim parinti.

Linia dintre curaj si inconstienta este una destul de subtire, dar o data pasul facut, nu mai ai cum sa dai inapoi, este important sa iti asumi responsabilitatile si sa incerci sa faci tot posibilul sa fii alaturi de ei cat mai bine!

Uneori este bine sa te arunci cu capul inainte si sa iei inconstienta in brate, pentru ca o viata prea calculata poate fi destul de anosta… insa depinde cum alegem fiecare din noi sa ne traim viata

Pe voi cum v-a prins momentul venirii celui de-al doilea copil in viata voastra?
Cum v-au influentat schimbarile si cum ati reusit sa va impacati cu ele?

Va pup,
Ellie 😉