Distantarea sociala ne face antisociali
Salutare dragilor.
Dupa cum stim deja toti, traim vremuri dubioase. Si, cum in aceasta perioada petrecem o foarte mare parte din timp acasa, activitatile zilnice ni s-au schimbat. Eu eram o fana a filmelor si inainte de pandemie, singura diferenta era ca nu prea apucam sa ma uit atat de mult la filme pe cat imi doream. Eh, uite ca mi-a ascultat cineva of-ul, si mi-a dat ce mi-am dorit! :-)))
Glumesc, evident, dar da, am vazut multe filme in aceasta perioada. A functionat la maxim Neflix-ul, Prime-Amazon si HBO Go-ul. Am vazut mai multe seriale decat as fi apucat sa vad in vreo doi ani adunati, si aproape la fel de multe filme.
Insa, in timp ce ma uitam la acele filme, am realizat un lucru. Un lucru care m-a infiorat si m-a speriat in acelasi timp.
Noi, ca si specie, functionam pe baza de emotii, sentimente si atingere. De cand cu pandemia asta insa, suntem “incurajati” in continuu sa ne ferim unii de ceilalti si sa evitam imbratisarile si atingerile de orice fel. Practic, suntem incurajati sa ne distantam unii de altii nu doar fizic, ci si emotional, avand in vedere faptul ca prin atingere facem schimb de emotii si de energie ; suntem incurajati sa devenim mai individualisti, mai reci, mai tematori, practic sa ne pierdem esenta, farama de bunatate si umanitate care ne-a mai ramas.
Atunci cand te simti rau, o mana pusa pe frunte produce un transfer de energie si “te face sa te simti mai bine”, nu-i asa..? Atunci cand esti la pamant din punct de vedere emotional, o imbratisare te face sa te simti in siguranta, te face sa fii mai calm si mai increzator, nu-i asa…? Atunci cand intalnesti pentru prima data pe cineva, instinctul iti spune sa dai mana cu acea persoana pentru ca schimbul de energie sa poata sa inceapa si sa conectezi cu omul din fata ta, nu-i asa..? Atunci cand ti-e frica, o atingere te face sa te linistesti si sa te calmezi, nu-i asa..? Atunci cand esti fericit, iti vine sa iei pe toata lumea in brate, pentru a le transmite si altora bucuria si emotia ta, nu-i asa…? ASA E! Suntem fiinte emotive, empatice, suntem energie pura, si avem nevoie de transfer de energie si de emotii pentru a putea exista, a creste armonios si a fi sanatosi din toate punctele de vedere!!
Inteleg ca este o situatie exceptionala acum, si ca ar trebui sa avem grija de noi, dar de aici pana la a ne departa unii de altii nu este o cale foarte lunga, daca o sa continuam in stilul asta!
Uitandu-ma la filmele astea care, evident ca au fost filmate inainte de pandemie, stau sa ma gandesc : oare cum va fi de acum inainte? Oare cat vom mai fugi unii de altii in disperarea noastra de a “nu ne atinge”? Oare cata umanitate vom pierde in “incurajarea” noastra de a ne departa unii de altii, si cata energie se va risipi in imposibilitatea noastra de a ne conecta cu alte persoane?
Mi-ar placea sa cred ca asta este o perioada care va trece cat mai repede posibil si ca ne vom putea intoarce la obiceiurile de dinainte de pandemie si la instinctele noastre primare, acelea de a fi alaturi unii de altii, de a ne tine in brate atunci cand avem nevoie, sa ne putem conecta cu o strangere de mana si sa nu ne mai departam unii de ceilalti de frica.
Mi-ar placea sa cred ca omenirea nu isi va pierde umanitatea si acele calitati care ne fac speciali.
Astept vremuri mai bune, vremuri in care ne vom vedea pe strada fara masca si fara sa fugim unii de altii, vremuri in care ne vom putea imbratisa fara teama, vremuri in care vom putea sta unii langa altii fara frica si fara priviri piezise!
Pana atunci insa, #staysafe!
