Am fost programate sa nu ne aducem aminte cine suntem.
Am fost invatate sa concuram pentru iubirea unui barbat, pentru atentia unui grup, pentru pozitia la job, pentru respectul cuvenit si pentru aspectul nostru fizic.
Am fost programate sa credem ca doar asa vom ajunge cineva in viata, ca doar asa ne vom face remarcate, ca doar asa ne vom gasi bucuria si implinirea, ca doar asa vom ajunge in varf.
Ne-au spus ca trebuie sa ne impingem una pe cealalta de pe scari pentru a ramane in top, ne-au spus ca trebuie sa ne aflam secretele si apoi sa le folosim impotriva noastra pentru a iesi invingatoare, ne-au spus ca trebuie sa calcam pe cadavre si sa ne inghitim emotiile pentru a fi “acolo”, ne-au soptit minciuni in ureche pentru a ne face sa ne indoim de noi insine si de aptitudinile noastre, ne-au redus la numere, probabilitati, emotii nestapanite si s-au legat de bunatatea noastra pentru a spune ca suntem slabe, instabile emotional si moi.
Ne-au facut sa ne uram intre noi si sa ne punem piedici la fiecare pas, concurand intre noi pentru un job pe care poate nici nu ni-l doream cu adevarat, ci doar asa am fost facute sa credem, ne-au inrobit pentru a ne distanta de noi insine, uitand cine suntem cu adevarat si ce putere ascunsa dormiteaza in noi.
Ne-au spus cum sa ne purtam, ce sa mancam, ce sa spunem si ce sa nu spunem, cum sa ne imbracam, cum sa zambim si cum sa ne folosim de farmecele personale in favoarea lor, ne-au dezbracat de demnitate si ne-au imbracat in haina mizera a robiei unui ideal care nu ne apartine.
Si am facut asta cu zambetul pe buze, nestiind ca asa ne indepartam de adevarata noastra natura, ca ne asezam in umbra cuiva pentru a-i amplifica lui stralucirea cu stralucirea noastra, dar din spatele lui, nu din fata lui, nici macar de langa el. Si am ascultat cuminti ani intregi; secole chiar.
Ne-am ascuns stralucirea pentru a nu iesi din tipar. Ne-am urat intre noi pentru a nu iesi in evidenta. Ne-am rasculat, insa in loc sa pasim in lume in lumina stralucirii noastre, am pasit tot in umbra lor, purtandu-le bataliile cu lumina noastra, pentru ca a lor a palit de mult, facandu-le jocurile murdare pentru ca doar asa era tiparul lor, si omorandu-ne fiinta cu fiecare pas luat impotriva naturii noastre.
Insa, dragele mele FEMEI, MAME, SURORI, BUNICI SI IUBITE, acum este momentul nostru!
Acum este momentul sa ne retragem energia pe care am irosit-o pe planurile lor macabre si sa ne readucem pe noi in prim plan.
Acum este momentul sa ne reindragostim de fiinta noastra si sa emanam iubire prin toti porii nostri. Acum este momentul sa nu ne mai impingem pe scari pentru o umbra de atentie ci sa ne ajutam una pe cealalta sa urcam pe treptele constiintei spre planuri mai inalte de evolutie.
Acum este momentul sa ne reimprietenim, sa fim sincere si corecte una cu cealalta si sa ne descoperim puterea interioara care sta in fiecare dintre noi si, cu bucurie si cu inima curata sa ne impingem pe culmi mai inalte pentru a putea vedea rasaritul impreuna. Pentru ca, dati-mi voie sa va spun ca exista loc sub soare pentru toata lumea!
Acum este momentul sa ne spunem cele mai adanci secrete ale noastre pentru a putea rade impreuna de cat de banale erau gandurile create de ei.
Acum este mometul sa stralucim!
Stiu ca si voi, asemeni mie tanjiti dupa acea legatura speciala pe care noi femeile o avem una cu cealalta atunci cand ne dam jos masca invidiei, a egoismului si a urei care ne-a fost imprimata in suflet de-a lungul veacurilor. Stiu ca si voi tanjiti, asemeni mie sa ne regasim una pe cealalta si sa ne minunam de frumusetea si puritatea noastra, de puterea si de magia din noi.
Stiu ca ati obosit, si tot ce vreti este sa dansati in ploaie sub cerul liber inconjurata de copaci, flori, zane si femeile pe care le iubiti cel mai mult din viata voastra.
Stiu ca va este frica sa intindeti mana, pentru ca nu stiti cine va va intinde mana inapoi. Stiu ca secole de programare si subjugare nu se vor sterge in cateva minute prin cateva cuvinte, insa acum este momentul sa ne dezbracam de hainele lor si sa ne imbracam in hainele naturii noastre, in iubirea si in bunatatea noastra, in magia si in independenta noastra, in puterea si in credinta noastra, pentru ca atunci cand ne sustinem una pe cealalta, devenim o forta de neinvins!
Eu indraznesc si imi intind mana.
Cine imi intinde mana inapoi?
