A trecut un o gramada de timp de cand nu mai fac parte din trupa DjP, si multi dintre voi inca ma intrebati de ce nu ma mai intorc alaturi de baieti.
Lasand la o parte faptul ca e foarte frustrant sa aud ani de zile acelasi lucru ( implicand ca activitatea mea de dupa ei e jalnica ) am stat sa ma gandesc ca nu v-am spus niciodata adevaratele motive pentru care am ales sa plec dintr-o trupa care era pe val, lasand totul in urma fara nici un regret.
La momentul despartirii nu am vrut sa expun aceste lucruri pentru ca nu am vrut sa fiu perceputa drept o profitoare, de aceea le-am permis baietilor sa arunce cu noroi in mine, si am incasat totul cu zambetul pe buze si cu lacrimi in suflet.
Asa ca, daca sunteti curiosi de experienta mea alaturi de DjP, ramaneti aici.
Povestea mea a inceput in anul 2003, atunci cand am primit un telefon din partea unui fost coleg de liceu – Ionut Radu, intrebandu-ma daca nu vreau sa ma duc pana la el la studio sa trag o piesa pentru niste baieti, ca isi cauta o voce. Am fost mereu deschisa la colaborari, chiar si atunci cand simteam ca nu au nici un viitor, asa ca, evident am spus ca ma voi duce.
Ajunsa la studio, primul meu contact a fost cu Maxx. Un tip inalt, putin fitos m-am gandit eu atunci ( de inteles pentru mine, pentru ca era un Dj cunoscut, chiar daca eu nu il stiam ), insa dragut ( nice guy ) asa in mare. Nu am stat prea mult la povesti cu el, eu fiind inca de pe atunci foarte work oriented, adica eram acolo cu un scop – sa inregistrez o piesa, nu sa stau la povesti.
Mi-am facut partea, am inregistrat piesa si am plecat. Mult mai tarziu ( dupa ani ) am aflat care a fost prima impresie a lui Maxx despre mine. Dupa ce am plecat de la studio, Maxx l-a sunat pe Gino sa ii spuna despre mine, cum sunt, iar fraza a sunat cam asa : “Pe asta, nici nemtii n-o repara!” , implicand faptul ca eu, o fata simpla, eram atat de praf ( fizic ) incat nici macar nemtii, recunoscuti pentru faptul ca ar putea repara orice, nu ar fi in stare sa ma repare.
Dupa aceasta experienta, s-a asternut linistea peste tara, iar eu nu am mai auzit nimic nici de la Ionut, fostul meu coleg de liceu, nici de la baieti ( nu ca as fi avut vreo asteptare ).
Intr-o seara insa, cu televizorul pe Atomic ( postul de muzica de pe atunci ), am auzit o piesa care imi parea foarte cunoscuta, dar nu stiam sa unde sa o iau. Ascultam ca tampa linia si versurile, si abia aproape de final am realizat ca vocea era a mea, iar piesa era cea inregistrata cu cateva luni in urma la Ionut Radu. Si cam atat. Nici un telefon de instiintare, nici un telefon care sa ma intrebe daca sunt de acord, nimic. Insa pe atunci, copil prost fiind, pe bancile facultatii, abia plecata din Buzau, nici macar nu mai conta ( nu ca as fi stiut ce sa cer ); vocea mea se auzea la televizor, pe un post national de muzica! Eram in culmea fericirii!
In ziua de Revelion am primit un telefon. Era Maxx, care imi spunea ca avem concert la Bacau, si ca trebuie sa ajung acolo pana in ora 22.00. Ma simteam de parca imi cazuse un bolovan in cap. Nu stiam daca sa ma enervez sau sa ma bucur. Intr-adevar, nu era ca si cum aveam mare program organizat in “metropola” Buzau, insa m-au luat pe nepregatite. Nici macar nu stiam sa imi fac o valiza, cu atat mai mult una de concert, insa eram super entuziasmata.
Asa ca, am aruncat ce aveam la indemana, mi-au dat ai mei bani de tren si hopa sus. Am ajuns la hotelul in care eram cazati, unde agitatia era mare, iar eu nu cunosteam pe nimeni. M-au recunoscut niste dansatori ( de unde, n-as sti sa va spun ), si m-au chemat sa stau cu ei in camera. Abia dupa ce au ajuns si baietii la hotel am aflat ca am camera mea, si ca va fi nevoie sa stau peste noapte.
In fine, a venit concertul, care era in centrul Bacaului, asa cum sunt de obicei evenimentele organizate de primarii. Agitatie mare, lume multa, emotii peste masura : era primul meu concert adevarat, cu o piesa pe care o stia lumea!! Pe acest concert, baietii mi-au spus ca voi primi 500 de lei ( 5 milioane in banii vechi ). Avand in vedere faptul ca pe perioada facultatii traiam cu 250 de lei o luna intreaga, acesti bani erau ca o mana cereasca pentru mine. Insa nu are sens sa va mai spun ca nici pana in prezent nu am vazut banii astia.
De aici inainte, viata mea s-a schimbat. A urmat o piesa noua cu un clip nou in care am aparut si eu, apoi alta, si alta, care mai de care mai de succes, si tot asa. Concertele au inceput sa apara, iar remuneratia mea per concert era de 200 de lei, bani din care trebuia sa imi asigur eu transportul si toate cele necesare – pentru ca la acel moment eu stateam in Bucuresti, iar baietii in Timisoara – minus cazarea care era asigurata de “anagajator” – adica cei care ne chemau la concerte. Insa acestea au fost detalii pe care le-am aflat mult mai tarziu.
Dar nici macar nu conta. Eram fericita ca visul meu de a deveni cantareata cunoscuta devenise realitate.
Aveam cateva aparitii in presa scrisa, mergeam la emisiuni sa ne prezentam piesele noi, insa eu eram instruita de colegi sa tac din gura la interviuri, asa ca ma faceam mica in spatele lui Maxx si raspundeam doar atunci cand o intrebare imi era adresata direct mie.
“Rivalii” nostri de pe atunci erau cei de la Activ, iar eu ma minunam sa o vad pe Oana ( solista lor ) prin toate revistele si ziarele. Si intr-o zi mi-am luat inima in dinti si l-am intrebat pe managerul nostru de atunci – Emil Burloi, eu de ce nu sunt pe acolo, nu de alta, dar piesele noastre erau mult mai ascultate, iar noi ca si trupa eram mai bine cotati decat ei. Raspunsul domnului manager a fost ca revistele nu ma vor, ca sunt grasa. “Pune-te pe slabit, si pe urma mai vorbim cu ei”. Mult mai tarziu ( dupa despartire ) am aflat de fapt ca revistele ma voiau, ca nu eram grasa, insa domnul manager le spunea ca “Elena nu vrea sa apara in reviste!”
Fraza “esti grasa si nu te vrea nimeni” a fost laitmotiv-ul relatiei mele cu baietii de la Dj Project. Faptul ca nu ma incadram in tiparul femeii lor ideale mi-a facut viata alaturi de ei un calvar. Atat de mult incat la un moment dat m-am trezit ca imi cade parul dintr-o spranceana. Atat de mult mi-a cazut incat nu mai aveam par decat foarte putin in partea mai mare. Dupa o vizita la doctor, acesta m-a intrebat daca m-am stresat mai tare in ultima perioada. Nu i-am spus ca traiam intr-un stres continuu, insa a fost o trezire brusca la realitate, si un moment de cotitura in atitudinea mea fata de ei. Din acel moment, drumurile mele alaturi de baieti se faceau exclusiv cu castile in urechi si cu muzica la maxim. Nu mai suportam sa aud nici macar o fraza de-a lor, cu atat mai mult una in care imi repetau obsesiv ca sunt grasa si sunt naspa. Atunci mi-am educat creierul sa practice ascultarea selectiva. Practic, in momentul in care nu voiam sa ii aud, creierul meu intra intr-un mod surd intentionat, si sunetele din jurul meu deveneau imperceptibile. Era un mecanism de aparare pe care mi l-am dezvoltat din disperarea de a nu o lua razna. Stresul psihic devenise atat de mare incat nu mai puteam suporta, insa am mers mai departe ani intregi. Invatasem sa ii ignor, si lucrurile devenisera mai suportabile. Nu, nu au incetat sa imi spuna ca sunt grasa, doar am inceput eu sa nu ii mai bag in seama.
Lucrurile au inceput sa se schimbe ( in bine pentru mine ) in momentul in care l-am cunoscut pe Doru, pentru ca in sfarsit aveam pe cineva care imi tinea partea, care ma sustinea si care ma aprecia ( asa grasa cum eram! )
Dupa ce l-am cunoscut pe Doru, am luat decizia de a ma muta alaturi de el in Brasov, desi intre timp ma mutasem din Bucuresti in Timisoara. Doru a fost cel care m-a impins de la spate sa imi cer drepturile, si sa imi renegociez parea financiara, care pana atunci ajunsese la 150 de euro. Faptul ca m-am mutat din Timisoara in Brasov si nu mai imparteam o masina ci veneam cu masina proprie la concerte devenise alt motiv de discutii, pentru ca acum deja imi ceream dreptul la plata transportului, adica decont de benzina, nu bani pe km asa cum se cere si acum. Dupa un calcul grosso-modo, am realizat ca intr-o luna cheltuiam nu mai putin de 10.000 de ron pe benzina, fara sa mai punem la calcul banii de service pentru reparatiile masinii care se cereau, dupa atatia km facuti. Adevarat, numarul mare de concerte imi permitea sa sustin din cei 150 de euro ( deveniti dupa negocieri dure 200 ) banii de benzina, insa dupa toate cheltuielile – haine, machiaje, par, si toate adiacente, nu mai ramaneam cu mare lucru. Stiu, multi aveti impresia ca m-am imbogatit in perioada DjP, insa adevarul este ca aveam bani, dar nu eram bogata.
O data cu mutatul la Brasov am inceput sa cunosc oameni care, spre surprinderea mea ma apreciau si fizic, nu doar vocal, si asa am inceput diverse colaborari pe zona de haine.
Acesta a fost alt motiv de discutii intre noi, pentru ca baietii aveau – si au – un stil de imbracat mai sport : blugi, tricou, sapca, adidasi, iar eu incepusem sa schimb acest stil pe care il adoptasem in speranta ca imbracata sport nu voi mai parea atat de grasa, si am inceput sa imi fac tinute mai feminine, mai “extravagante”, care ma scoateau pe mine mai mult in evidenta si pe ei mai putin. Nu a fost un motiv de bucurie pentru ei faptul ca partea feminina din trupa atragea mai multa atentie asupra ei, speriati poate de faptul ca o sa-mi iau aripi, desi nu intentionam sa plec nicaieri, in ciuda modului lor de a fi. Ma obisnuisem cu ei atat de mult incat deja nu ma mai afectau. Aveam “surzenia selectiva” de partea mea, si muuuult “miserupism” fata de ei. Am inteles intr-un final ca orice as face nu voi fi niciodata in tiparul lor de feminitate, asa ca nu mi-am mai batut capul.
Insa, cum toate lucrurile “bune” au si un final, asa si eu ma apropiam ( fara sa realizez ) de finalul povestii. Cum? Mai aveti putina rabdare.
Intr-o vara, in ultima mea vara alaturi de baieti, am lansat o piesa alaturi de baietii de la Deepside Dj’s. Unii dintre voi probabil ati auzit de ei, precum probabil ati auzit si de piesa. Piesa de numea ” Over and Over again”, si a fost una din multele piese la care am lucrat si eu; pro- bono as putea spune, nu de alta, dar numele meu nu apare pe nici un act al niciunei piese DjP la care am lucrat. Cum vine asta? E simplu, haideti sa va explic. In momentul in care te afli intr-un studio in momentul crearii unei piese noi si te implici in procesul creativ, fie cu un vers-doua, o idee melodica sau cu orice lucru minor, in mod normal numele tau trebuie sa apara pe actele care se fac pentru fiecare piesa in parte, acte care sunt depuse mai apoi la UCMR – organismul de colectare al drepturilor de autor. Numele meu nu apare pe aproape nici o piesa DjP, desi am fost parte creativa la multe dintre piese. In fine, trecem peste; ati inteles ideea. nu? Ok.
Bun. Deci, facem piesa, numele meu nu apare la autori ( ca de obicei ), si vine momentul in care trebuie sa filmam videoclip. Trebuie sa intelegeti un lucru : pe perioada verii, noi ne mutam practic pe litoral, pentru ca majoritatea concertelor erau acolo, si drumul Timisoara- Constanta era groaznic de lung sa il faci saptamanal; asa ca, iesea mai avantajos sa inchiriem un apartament pe litoral, avand in vedere faptul ca 4 – 5 zile din 7 aveam concerte pe acolo. Insa, in acea vara concertele erau mult mai rare, aveam cam doua pe saptamana, iar pentru mine nu era rentabil sa imi platesc o cazare la mare pentru o luna si jumatate, avand in vedere faptul ca locuiam in Brasov, mult mai aproape de mare, iar concertele nu imi acopereau cazarea. Asa ca, faceam naveta Brasov – Constanta in zilele de concert.
Intr-una din zile insa, ma suna domnul manager Emil Burloi sa imi spuna ca trebuie sa vin la mare sa filmam videoclip. Ma urc in masina si plec spre mare. Inainte de a merge mai departe, trebuie sa va spun ca fiecare clip are un buget alocat de catre casa de discuri. Noi atunci eram artisti Cat Music, iar casa de discuri platea piesa si clipul. Costurile implicau regizor, cameramanul si echipa lui, locatia, make-up si styling ( pentru ca nu poti veni cu hainele tale de acasa sa filmezi un videoclip ) si post-productia, etc… Toate trebuiesc platite, nimic nu este pe gratis. Asta este valabila si in prezent. In fine, ajung la mare si vorbesc cu domnul manager sa aflu cine e la styling si la par. “Nimeni. N-ai haine la tine? Nu te machiezi singura?” – asta a fost raspunsul lui.
Socata si deja nervoasa, ii spun ca ” Nu, ca niciodata nu am facut treaba asta, nici macar cand eram la inceput si nu ne stia nimeni! Mereu am avut styling si make-up. ”
Dupa o discutie inflacarata de cateva minute, in care domnul manager incerca sa imi explice ca trupa nu mai e asa pe val, ca cererile de concerte nu mai sunt asa de multe – desi incercasem in nenumarate randuri sa ii explic lui Gino ca devenisem banali si ca trebuia sa schimbam ceva in show-rile noastre, sugestii la care nu a raspuns niciodata pozitiv – deja nervoasa de modul lui de a pune problema, acela ca ” de ce fac figuri, cine ma cred”, m-am ridicat si am plecat. Daca veti fi curiosi sa vedeti clipul, o sa descoperiti ca eu apar doar la final, la scena de concert, din singurul motiv ca in seara aia chiar aveam concert la Discoteca Tineretului.
De aici, lucrurile au luat-o rau la vale. Desi plata concertelor era facuta dupa fiecare eveniment, la mine ajungeau mai mereu banii cu intarziere de la cateva zile, la o saptamana. S-a terminat sezonul estival si au reinceput concertele prin tara, iar eu inca nu-mi primisem ultimele 3 concerte din perioada verii, banii de la un concert de la o primarie tot din vara (care se primesc mai tarziu de obicei) si banii din drepturile de la filmarea unei reclame (unde mi s-a spus ca e pro-bono initial, dar am aflat mai tarziu ca se primesc si bani…) , desi am cerut banii in mai multe instante.
Am plecat intr-o vacanta scurta in Viena, unde Doru incercasa sa imi faca o surpriza sa ma scoata din agitatia si stresul din ultima vreme, insa in acest timp disensiunile dintre mine, baieti si dommnul manager cresteau. Gino imi spunea ca Burloi trebuie sa imi dea banii, Burloi imi spunea ca Gino trebuie sa mi-i dea, si la un moment dat m-am simtit ca o minge de ping-pong, aruncata din gard in gard, asa ca, in dorinta de a pune presiune pe ei, le-am spus ca nu voi veni la concertele din weekend-ul urmator daca nu ne reglam cu banii din trecut. Le-am oferit 3 zile sa imi depuna banii in cont, pentru ca lucrurile sa mearga mai departe si sa ne putem onora evenimentele. Trebuie sa intelegeti ca nici macar in acel moment, eu NU aveam nici o intentie de a parasi trupa. Voiam doar sa fiu respectata si apreciata de colegii mei, cei cu care construisem ceva frumos, indiferent de modul in care se purtasera cu mine. Voiam ca trupa sa se dezvolte, sa creasca, sa investim in ea si sa mergem si in international, sa nu ne mai multumim cu piata nationala care deja devenise neincapatoare pentru multitudinea de trupe care apareau luna de luna, an de an. Insa domnul manager a considerat ca nu este importanta dorinta mea, asa ca nici pana in prezent nu am mai vazut banii respectivi. Nu mai este nevoie sa va spun ca weekend-ul acela i-a costat muuuult mai mult decat aveau ei sa imi dea mie. Vedeti voi, fiecare trupa sau cantaret are un fee ( pret ) in functie de fiecare eveniment in parte. Asa se intampla peste tot, nu noi am inventat roata. Prin urmare, la concertele organizate de primarii e un pret, la cele private e un alt pret si asa mai departe. Iar cele din acel weekend fatidic erau si evenimente private, primarie si un club, luate pe multi bani – tarziu am aflat suma aproximativa, insa datoria lor fata de mine era un fir de praf fata de incasarile de atunci.
Si asta a fost ruptura. O incapatanare absurda din partea unui om pe care nu-l interesa de trupa ca si proiect, ci doar ca si de o vaca de muls.
Intre timp, atat Burloi cat si Gino incercau sa mi-o bage pe gat pe Giulia, sa cantam intr-o formula de 4… “Sa te ajute”, ziceau ei. Le-am spus foarte clar ca daca o vor pe ea in locul meu, ii cedez bucuroasa locul, insa nu accept sa ” ma ajute”, pentru ca nu aveam nevoie de ajutor. Singura, cu vocea mea ( buna sau rea cum era ) am dus trupa pe cele mai inalte culmi ale topurilor nationale, cu vocea mea am castigat MTV European Music Awards, si tot cu vocea mea ne-am batut cu artisti internationali pe locul 1 si am castigat. Atunci, de ce ajutor as fi avut nevoie?
As vrea sa ma intelegeti ca nu aveam si nu am nimic cu Giulia. O respect ca si artist, ii respect cariera, insa stiu ca singurul motiv pentru care voiau sa o coopteze in trupa era sa ne “ajute” pe plan de imagine si de expunere. Acel “Elena nu vrea in reviste” s-a intors si i-a muscat de fund pentru ca, in loc sa imi creasca mie expunerea si imaginea, crescand automat si imaginea trupei, au preferat sa ma ingroape pe mine, fapt ce le-a adus si lor, inevitabil, ingroparea din punct de vedere al imaginii. Iar, cum Giulia era mereu prezenta pe sticla si in online, s-au gandit ei ca ingrasa porcul in ajun si va exploda imaginea trupei alaturi de ea. De unde si piesa ( compusa de mine de altfel, dar tot fara drepturi ) pe care am cantat-o alaturi de Giulia. In all fairness, ea se incadra mai mult in tiparul lor de feminitate, asa ca era o alegere oarecum de inteles.
Dupa toata nebunia asta cu separarea, a inceput atacul lor asupra mea. Asa cum am spus la inceputul acestei naratiuni – ca deja nu mai e articol de blog – eu nu am vrut sa spun adevaratele motive pentru care am ajuns unde am ajuns, pentru ca mi se parea miseleste, ca parea ca vreau sa imi fac reclama pe spatele lor, si nu voiam asta. Insa nu pot sa nu recunosc ca, atunci cand eram live la Observator si i-am auzit pe ei spunand despre mine ca nu am voce si ca nu voi putea face nimic fara ei, ca de fapt ei sunt DjP, iar eu am fost doar o alta voce trecatoare prin proiectul lor, mi-a plans sufletul in mine de durere, desi la camera zambeam.
M-a durut cu atat mai mult cu cat nu imi doream nimic altceva de la ei decat sa ma vada ca pe o colega demna de respectul si aprecierea lor. Am oferit tot ce am avut eu mai bun pentru trupa asta si am primit inapoi suturi in fund si lipsa de respect.
Inainte sa plec, toti, absolut TOTI producatorii care erau pe piata in acel moment imi spuneau ca le-ar placea sa lucram impreuna si sa facem piese, iar dupa despartire, toti au disparut ca sobolanii. De ce? Pentru ca tuturor le-a “interzis” Emil Burloi sa lucreze cu mine, amenintandu-i ca nu le va mai da concerte sau nu vor mai fi propusi pe la premiile muzicale romanesti (unde avea oarecare influenta), daca va lucra vreunul dintre ei cu mine. Nu m-am suparat; m-am mahnit pe lipsa lor de coloana vertebrala, insa i-am inteles. Am inteles dependenta lor de un om care in acel moment era close to a tyrant, controland destine si vieti cu un singur telefon. Burloi mi-a jurat ca ma face sa dispar din muzica romaneasca, din simplul motiv ca eu, o neica-nimeni am indraznit sa ies din cuvantul lui si sa nu mai stau sclava la mana lui.
Cui datorez revenirea mea in forta? Le datorez singurelor persoane care au avut coloana vertebrala si care nu au fost impresionati de amenintarile lui Burloi, desi i-a sunat si pe ei atunci cand a aflat ca au facut o piesa pentru mine. Pentru asta, le voi fi mereu recunoscatoare baietilor de la Play&Win, si in special lui Radu Bolfea care, atunci cand Emil Burloi i-a spus sa nu lucreze cu mine, ca “sunt certati cu mine”, el a avut taria de caracter sa ii raspunda ca “ei nu sunt certati cu mine”. Si cu asta i-a inchis gura lui Burloi, si mi-a deschis mie calea spre o cariera solo.
A fost usor? NU! Nu a fost usor, pentru ca atat cat a mai putut, Burloi s-a folosit de influenta lui sa-mi inchida usile peste tot. Pentru ca oamenii erau putin bulversati de separare dar, datorita hit-ului facut de baietii de la Play&Win – Nu te mai caut – eram ceruta la concerte, multi il sunau pe Burloi care, fie le dadea un pret astronomic pentru un concert cu mine ( desi eu NU mai eram artistul lui ), fie ma dadea ocupata pentru a le putea baga pe gat alta trupa, de preferat DjP. Cat a putut, Burloi a incercat sa ma ingroape. Nu i-a iesit.
Am vreo cariera glorioasa? Nu! E greu, e frustrant, devine obositor sa incerc sa explic lumii cine sunt si ce fac, de ce am pretentiile pe care le am si cum am “aparut peste noapte”, insa macar acum sunt linistita ca, indiferent daca sunt grasa sau slaba, daca am voce buna sau rag ca un magar, o fac pentru mine si pentru mana de oameni care ma apreciaza.
E frustrant ca lucrurile se schimba intr-un ritm ametitor si tot la cateva luni trebuie sa “demonstrez” cine sunt”.
E obositor? DA! E al dracului de frustrant si obositor! E obositor, e enervant sa vad ca sunt ultima optiune intotdeauna, e obositor sa vad ca trebuie in continuu sa ma lupt pentru recunoastere si apreciere, e dureros sa vad ca dupa o viata intreaga in care singurul lucru pe care l-am facut a fost sa traiesc si sa respir muzica, inca mai trebuie sa-mi dovedesc calitatile, e oribil sa primesti raspuns de la radiouri ca piesa ta “e prea buna pentru radio, de-aia nu o vom baga in playlist-uri”, e obositor sa fii artist intr-o tara in care esti apreciat doar cand scoti o piesa controversata, nu ceva calitativ.
Dar asta e o poveste pentru alta data..
Stiind acum adevarul depre motivele mele de a parasi trupa, va rog din suflet sa NU imi mai cereti sa ma intorc. Ma face sa ma simt ca si cum ce am facut in ultimii 13 ani este de rahat, si nu merita atentia voastra, si toata viata mea si cariera mea este legata doar de anii in care am fost in trupa DjP.
Si ca sa intelegeti ca NU ma cred mai smechera si mai desteapta decat sunt, acum cativa ani, desi am trait experienta de mai sus, am luat legatura cu baietii sa reinviem proiectul. Ideea era sa facem un album, sa sustinem o piesa noua alaturi de un show now si exploziv, si sa facem un turneu national in anumite orase cheie. Toate aceste lucruri trebuiau suportate financiar de noi trei plus Burloi si casa de discuri, insa raspunsul lor a fost ca nu vor sa bage bani in nimic, ci doar sa mearga in continuare la concertele pe care le au, ca lor le e ok asa.
Asa ca, de atunci nu mai vreau absolut nimic de la ei!
Va salut cu drag pe toti si va multumesc celor care ati fost alaturi de mine neconditionat!
Wow dar chiar wow aceasta poveste a ta Elena, sincer eu am fost fan DJ project insa dupa parerea mea intotdeauna tu ai iesit in evidenta cu vocea ta calda si minunata 💪💪💓.Si dupa parerea mea eu zic ca cele mai frumoase piese ale lui Dj project au fost si sunt cele in care tu esti vocea 👏💞. FANUL TAU PENTRU TOTDEAUNA SUNT 😊🤗
Am rămas fără cuvinte, îmi plângea sufletul in timp ce îți citeam cuvintele! Nimeni nu merita sa fie tratat in felul asta, mai ales o femeie de către doi bărbați! Trist ca s-au folosit de tine, crezând ca de fapt ei sunt cei puternici și tari, dar de când ai plecat s-a dus și trupa. Nu au mai reușit sa scoată acele piese super care le-au avut alături de tine! Trist ca nu si-au dat seama de diamantul ce-l aveau alături! Mult noroc și sa te ajute Dumnezeu sa realizezi ce ți-ai propus! cât despre ei, nici nu mai sunt cuvinte de spus, ca nu merita!
Felicitari!!!.
Nu-i bai, tu esti o fata curajoasă si extrem de inteligenta si cu bun simț.
DJ Project a insemnat perioada doar cat tu ai activat in trupa ! Dupa plecarea ta , trupa a ramas doar o umbra … pentru ca originalul nu poate fi niciodata inlocuit de o replica ! Fiecare avem un destin in aceasta viata . Cu siguranta locul tau nu a fost acolo … a fost doar o tranzitie , nimic mai mult .
Mie mi se pare că au intrat în beznă de când ai plecat tu, dar tu ai înflorit tot mai mult!
Ai o voce superbă, ești frumoasă, feminina și ai o familie minunata!
Te îmbrățișăm și suntem alături de tine!🤗🤗😘😘
Felicitări!Și eu as fii făcut același lucru că și tine! Recunosc că îmi plăcea trupa cu tine in ea!
Nu pot decat sa te admir pentru taria si caracterul tau. Cine ar fi crezut ca in spatele atator melodii de succes se ascunde atat de multa suferinta?
Se poate scrie un scenariu de film cu succesul garantat!❤
Buna Elena! In primul rand doresc sa zic ca deobicei nu citesc post bloguri atat de lungi, dar am avut rabdarea sa citesc despre tine, sa te cunosc. Ascultam foarte mult DJ Project back then, cu toate ca nu prea stiam multe despre tine. Cateodata te-am mai vazut ulterior la concerte solo prin Targoviste de unde sunt si ca imi era cunoscut numele tau dar nimic mai mult. In ultima perioada de vad destul de activa pe Facebook ori fb mi-a aratat mai multe postari alea tale, ma rog. Nu aveam idee ce istorie ai avut cu cei de la DJP, dar mi-am schimbat complet parerea despre ei, din pacate. Pacat ca se naruite proiecte atat de frumoase si se dezamagesc fanii din cauza unor persoane ca acestia care pun banii mai presus de toate. Ca multi altii, pot spune cu mana pe suflet ca TU erai motivul care ascultam DJP si cu drag te voi asculta de acum incolo. Fa ce crezi tu ca e mai bine pentru Tine si in plus cred ca ai trecut de perioada aceea de varsta intre 20-30 de ani in care incercam sa crestem pe culmile profesionale si altii sa profite pe urma noastra.
Iti urez mult succes in viitorul tau atat personal cat si profesional! Imbratisari lui Mihai si lui Alexis! Cu drag, Florin
Draga mea, vreau să spun că tu făceai melodiile, de aceea după plecarea ta nu am mai ascultat DJP. Te îmbrățișez !
De necrezut…. , Fără cuvinte ..
Mulțumim că exiști !
Succes în continuare !
După ce ai plecat djp nu a fost la fel…. tu continuă nu te lăsa!
DJP s-a evaporat(a disparut) in momentul in care tu ai decis sa pleci, vocea de aur…………. in continuare iti ascult melodiile cu drag mai ales piesa “Soapte” care mi-a ramas intiparita in suflet si o voi asculta pentru mult timp de aici incolo……RESPECT
EU te-am plăcut din prima clipă când te-am văzut la concert la iulius mall Timișoara, atât fizic cat și vocea ta,pot sa spun ca eram îndrăgostit de tine,de aceea de când ai plecat de la djp, am fost mereu cu tine si practic Elie white era tot ce mai ascultam, apoi ai dispărut dar team căutat pe Facebook si imi face placere sa te privesc in poze chiar dacă nu mai esti faimoasă acuma eu nu uit ce ai însemnat pentru mine.
Djp a trait cat ai fost tu…acum sunt chiar zero.ascult melodiile vechi pe care le cantai .Am fost,sunt si voi fi fun Djp. Mult respect Elena,ai grija de tine!
Offf.. 😔 Ce poveste trista, foarte urat din partea baietilor. Nu stiu unde te vedeau grasa, mi se parea ca arati f bine. Mi-a placut mult de tine, cat ai activat in trupa, toate piesele tale spuneau o poveste. Imi place mult vocea ta, este inconfundabila. Giulia e ok ca imagine, dar ca voce nu e wow. Esti de admirat ca nu te-ai dat batuta in fața lor, si ai fost tare pe pozitie. Mult succes in continuare!
foarte bine ai facut elena da te ai trezit cam tarziu jegurile de impresari din romanika nu au in vedere ridicarea in slavi sau pe culmi a artistilor ptr ei sunt niste marionete de produs bani si atat. bisnitari pe limba romaneasca i gasim in toate domeniile de activitate din aceasta minunata tarisoara locuita de toate rebuturile si progeniturile vestitilor nostri mosi stramosi geto daci
Ești minunata, am rămas fan peste timp, noi te iubim în continuare, ascultam toate piesele tale vechi și noi.
Multă sănătate, fericire și doar vise împlinite alături de frumoasa familie!
Pfff, nu-mi vine sa cred prin ce ai trecut😥 Stiam ca Gino si Maxx sunt niste increzuti, i-am vazut de multe ori in concerte, dar nu stiam ca se pot comporta asa cu o femeie, asta denota multe despre ei. Eu am fost fană mare DjP, dupa ce ai plecat din trupa, nu i-am mai ascultat, tu ai facut trupa sa fie faină, vocea ta.
Sa ai incredere in tine si in vocea ta❤️
Nu-mi aduc aminte în ce an erai “grasă”? Și cred că te urmăresc de la început. Melodiile cu DjP sunt super, păcat de cele întâmplate. Multă baftă!
Sa stii ca te admiram si inca te admir pentru vocea ta!
Imi aduc aminte de tine cand te-am vazut (intamplator) intr-un magazin de haine din singurul mall Sibiu. Eram cu prietena mea si ti-am “adresat” niste privire de adulare…atat de frumoasa erai si inca esti!
Sper ca putinele mele cuvinte sa te faca sa nu te mai indoiesti niciodata de feminitatea, frumusețea si vocea ta!
Te pup si o imbratisez cu drag pe fata care imi incanta auzul!
Nu pot zice decat atat:
RESPECT ELENA!!!
Vocea ta facea tot in melodiile alea, fata mea. Esti top! Mult succes in continuare!
Ce gunoaie de oameni, nu-mi vine să cred. Oricum Dj Project a murit odata cu plecarea ta, pentru majoritatea fanilor. Păcat că ai îndurat atâta timp, trebuia să iei decizia la început. Te respect, și îți doresc mult succces mai departe, chiar meriți.
Poate ca daca imi spunea altcineva nu credeam ca asta e povestea DJP. Poate si asta e un motiv pentru care ei tot incearca sa gaseasca o vocalista?
Am fost si voi fi mereu un fan al trupei Dj Project. Adevarul este ca tu Elena ai fost promotorul lor ,diamantul nepretuit pe care il aveau si care nu au stiut sa-l pastreze apoi a venit Giulia care a continuat dar cu ceace tu ai muncit si realizat cu Dj Project pana atunci deci drumul ei in trupa a fost deja “aranjat”datorita tie .
A urmat Adela Popescu si Mira care nu sau ridicat la valoarea ta draga Elena iar viitorul trupei Dj Project sa stins usor, usor apoi ai aparut tu Elly White care a adus o noua Elena renascuta dupa ani de DJ Project cu +si- atunci iar ce aud si vad la tine astazi este diamantul acela fabulos care si-a aratat adevarata forta si frumusete pe care unii nu au stiut sa-l aprecieze si pretuiasca candva.Succes in noile tale proiecte viitoare, sa ne bucuri mereu cu prezenta ta in casele si inimile noastre oriunde vei fii.
Felicitari pentru curaj!
Esti minunata Elena,mie personal majoritatea melodiiloe care mi au placut de la djp au fost cele cu tine,ai fost SI ESTI glorioasa!!!Esti o femeie puternica,inteligenta si cu mult bun simt!! Tine-o tot asa🤗!!!
Mai exista Dj Project? Ha! Nu am mai auzit de ei de cand ai plecat tu. Daca nu era vocea ta, nu auzea nimeni de ei. You do you, girl! Esti grozava!
Bravo si felicitari pentru tot adevarul spus dupa toti acesti ani! Nu ma mira comportamentul lui Burloi.
Am așteptat 13 ani să aflu adevărul despre ruptura ta din DJProject.
Mereu am știut că Gino este un ne-Om însă nu credeam că Maxx poate fi atât de nesimțit!
În fine, mă bucur că ți-ai deschis sufletul și ai scris acest articol.
L- am citit cu mare curiozitate și multă atenție.
Din păcate în România sunt mulți care încă practică bullying ,peste tot, chiar și la nivel înalt.E absolut șocant și de nepermis! Trebuia să-i dai în judecată pentru faptul că te-au făcut grasă. În primul rând ești o artistă,chiar dacă erai (deși eu nu țin minte să te fi văzut grasă), nu văd legătura.
Îți doresc mult succes și îți mulțumesc încă odată pentru curajul de a spune ceea ce trebuia spus de multă vreme. ❤️
pentru mine este un subiect incheiat de foarte mut timp. articolul acesta a fost scris pentru cei care inca ma intrebau de ce nu ma mai intorc in trupa..
Felicitări pentru faptul ca ai curajul de a lua atitudine și de a spune pe bune în public despre mizeriile care se întâmplă în industria muzicala din România.
Imi pare rău că ai avut parte de asemena traume, în timp ce noi, publicul ne bucuram de muzica și vocea ta din piesele djp.
Cine spune ca arta nu se face si prin chin suferinta, habar nu are ce bagaj emoțional imens poate aduna un artist.
Auzisem despre băieții de la DjP că sunt niște mârlani, dar despre Burloi chiar nu știam că este așa o mizerie de om. Dacă este ceva ce mi se pare de condamnat și extrem de urât din partea cuiva la încheierea unei colaborări, care culmea a fost și una f.fructuoasă, este aceea de a începe să suni în stânga și în dreapta și să arunci cu noroi în omul cu care ai colaborat o perioadă lungă de timp și să incerci să-i închizi toate ușile prin amenințări. Asta dovedește micia unui om !
Felicitări pentru ceea ce faci și mult succes în continuare în cariera muzicală. Deja ai dovedit ca poți fi cineva și fără neînsemnate de la djp.
Ești Ellie White, ci nu doar fosta de la djp !!!
fiecare reactioneaza in mod diferit la o despartire…
Ești o luptătoare. Te respect mult pentru asta. Eu ascultam DJP doar pentru tine. Ai o voce și o vibrație aparte.
Nu stiu de ce scriu acest comentariu. Poate pentru ca, desi au trecut atatia ani, imi doream sa aud si versiunea ta a lucrurilor.
Cand ai aparut alaturi de DJ Project si ati ajuns impreuna in perioada cu cea mai mare glorie a trupei (it is what it is, de atunci incolo, am fost multi care te-am regretat), noi te-am urmarit cu drag.
Sper ca realizezi ca nu erai grasa. Erai o prezenta care pentru noi venea cu un oftat, pentru ca nu apareai in reviste.
Ai avut mai demult o sesiune de interviuri la Hotel Phoenicia, in ceva sala de sedinte. Eu eram jurnalist si au vorbit doar baietii cu mine si m-am ofticat mult, pentru ca eu voiam un material cu tine. Am vrut sa fiu cea care raspunde la “cine e Elena”. Nu am reusit si am regretat asta.
Cat timp te imbracai sport, pentru noi, cei care ascultam DJ Project pentru vocea ta misto, erai umana. Cand ti-ai schimbat stilul vestimentar si look-ul, ai fost privita cu admiratie, pentru ca ai crescut frumos, ceea ce nu e usor in industria asta.
Iar cand ai plecat, eu, ca si altii, te-am cautat pe Facebook si pe unde mai puteam, pentru ca noua ne placea Elena si vocea ei, iar DJP fara Elena era o incercare trista de a merge pe o reteta veche, pe care se mergea doar cu Elena.
Imi pare rau sa aud de toate usile inchise. Desi a avut sens de atunci, pentru ca noi, multi, iti simteam lipsa la tv, singurul loc unde apareai.
Fii tu si fa muzica, pentru ca esti minunata. Ai o baza de date de ascultatori loiali, care te cauta pe tine pe youtube si se bucura cand te mai aud in piese.
Si inca ceva. Esti om si esti reala. Asta se vede si asta conteaza enorm.
Mult succes in continuare. Il meriti!
iti multumesc frumos. ce sa zic, muzica sunt eu si eu sunt muzica. chiar daca piesele mele nu se aud pe radiourile de mainstream, asta nu inseamna ca am renuntat. multumesc de sustinere. 🙂
Fără tine erau nimic! Mi-a plăcut mult Djp atunci, după ce ai plecat tu nu i-am mai urmărit, mi-a părut rău că v-ați despărțit, acum după ce am aflat motivul nu-mi mai pare rău…nu meritau succesul pe care l-au avut datorită vocii tale! Multă baftă în continuare și îmi pare rău că ai trecut prin mizeriile alea din partea unor oameni de nimic!
Intr-adevar, pentru mine.. DJP a insemnat piesele in care tu ai cantat! Ce s-a intamplat dupa cu ei nici nu mai stiu.. ca nu am mai urmarit formatia avand in vedere ca disparuse elemntul de identificare. Imi pare rau sa aud asta si cred ca trebuia sa fii mai vocala de atunci! Trebuiau sa isi dea seama ca din tot ce era in peisajul romanesc, ei chiar aveau ceva deosebit ca si trupa.. si puteau sa mearga mult mai departe decat au facut-o! Au incercat diverse variante de voci si niciuna nu a mai mers la fel. Asa e cand asculti de jepcari si nu investesti in evolutia ta ca artist! Acum nici ca am mai auzit ceva de ei. Problema e ca acum ,implicit , le-ai facut si lor putna reclama si sigur o sa auzim de ei.. succes tie pe mai departe, oricum ar fi!
Draga mea🥰 regret ca ți am scris pe Facebook 😔Nu îmi mai doresc pentru tine doar o viata liniștită alături de soțul și copii voștri frumosi💖 Ești o persoana wow, foarte puternica, ambițioasă, te respect, stimez și ai devenit Idolul meu de FEMEIE, ARTISTA dar și MAMA MODE. JOS PALARIA. Asa ceva ce ai trăit tu este foarte dur, incredibil de rău, bulling, Doamne nu am cuvinte și nici nu mai vreau sa spun pentru ca e prea mult, deci nu am crezut ca într-o trupa asa faimoasa, importanta, sa existe atata ura, neglijenta, nepăsare, Doamne deci stau și ma minunez cum de ai rezistat zilnic psihic, Felicitări. Ești o persoana wow care poate răzbate orișice, îmi doresc pentru tine și familia ta numai lucruri bune pentru ca le meritați. Så sti ca pe bune, eu tot ce spun este adevărat asa ca îmi doresc sa revi în cariera solo pentru a demonstra în continuare ca tu ești Vocea și Doar asta Contează. Te iubesc, te stimez și respect și de fiecare data când o sa am ocazia am sa te propun la Radio sa ascult o piesa cu Tine Solo pentru ca Mari Producătorii de pe Piața sa își readucă aminte de *VOCEA DE AUR*
Primăvară frumoasă 🌺 🌸 🌼 🏵️ 💮
iti multumesc frumos. legat de cariera solo, eu nu am renuntat in a face muzica, doar ca, dintr-un motiv sau altul, piesele mele nu se aud pe radio. insa le poti gasi pe toate pe youtube, pe spotify, pe itunes, si pe celelalte canale de muzica. 🙂
Si cei cu greutate au voce faina!
Da Ellie White doar tu ai fost pentru mine vocea melodiilor trupei DJ Project celelalte voci nu imi plăceau la fel ca vocea ta, ai multe piese pe care mi le amintesc cu plăcere si pe care le ascult la maxim. Felicitări pentru puterea ta de a merge mai departe trecând prin atâtea probleme!!
We just 💕 you !
Oamenii care conteaza iti sunt alaturi! Be strong! Be you!
M**e Burloi, m**i DjP, djp ce le plac doar minorele. De ce nu ai zis si ce au facut ei, Ellie? . Aradeanu meu m a facut de ras. Te luam de cap daca te prindeam.
Ellie, viata de artist e grea, si tu ai trecut prin ea ca o campioana!
Viata merge mai departe, iar a mea a mers demult.. nu as fi spus nimic daca oamenii nu incetau sa ma intrebe de ce nu ma intorc in trupa.. efectiv n-am mai suportat intrebarea, asa ca am expus motivele..
Cata tarie de caracter ai avut, draga mea Elena! Toaaate piesele proiectului, imi plac datorita tie!
Sunt asa mahnita pe astfel de “japițe” ( scuze limbajul) ! Cum pana mea sa-mi placa de-acum incolo vreun sunet scos de ei, vreo “arta”, atata timp cat muzica vine din suflet, iar ei au sufletul asa negru…
Bleah!
Bravo tie! Keep going!
Bra-vo!
Wow! stiam ca e de kkt Burloi. Da chiar in halul asta🤮 Nu are nici un farmec DJP fără Ellie. Oricum mel mea pref of all Time e Nu te mai caut. Apoi cele vechi DJP dar tot Pt vocea ta. Oricum de atunci ei s-au învechit nu mai scot nimic ok. Sunt limitați. Am văzut un live cu Adela. Low Performance.nu ea vocal. Cât ei ca DJ. N-au nici o treaba. Bine ca ai scăpat.
Din tot ce ai scris, eu încerc să văd partea bună. Cel mai important în viața și mai ales în industria muzicală, nu sunt banii (aici mă refer ca și artist). Eu consider că cel mai important este contactul cu publicul și trăirea pe care foarte puțini oameni au ocazia să o trăiască. Câte piese se fac in momentul de față? Milioane zilnic, câte ies in evidenta? Ști și tu răspunsul și motivele… E trist ceea ce ai pățit, pentru că se profită de artiști in general in industrie, dar, gândește-te că sunt foarte multe cazuri în care voci foarte bune sunt blocate în contract de case de discuri mari prin promisiuni de hit-uri și etc și nu ajung in final sa cânte în viața lor pe nici o scenă. Din punctul meu de vedere vocea ta este o amprenta in DjProject și ar trebui sa ai procent la ucmr, îi poți da in judecata daca nu ai semnat nimic cu ei, dar sunt sigur că nu te interesează partea asta din mai multe motive. In schimb pe mine personal ce m-a făcut să ascult DjProject a fost sound-ul total diferit, in care sunt sigur că doar băieții au crezut când au “aruncat” piesa mai departe. Nu știu dacă tu in momentul in care ai înregistrat piesa pentru prima dată în studio ai zis wow, f tare. Bucură-te de momentele care le-ai trăit și le mai trăiești bucurând oamenii cu vocea ta. Într-un final asta este tot ce contează pentru un artist. Mult succes!
Am fost fan DJP pana cand ai plecat din trupa. De atunci … ptr mine DJP nu a mai existat.
“Dj Project” a fost mereu Elena! Fara Elena nu au fost nimic, cu Elena au fost superbi, apoi fara Elena au disparut incet incet. In schimb, Elena a lansat multe cantece, unele foarte reusite!
Pf, greu sa treci printr-o astfel de experienta, ai avut putere, muzica te-a tinut, si prietenii te-au salvat!
Eu sunt fan al vocii tale, copilul te stie si avut o perioada in care voia numai EllieWhite (e de varsta f. apropiata de a baietelului tau)
Mult succes si sa ne incanti cu vocea ta multi ani!
Draga Elena,
Fizic, ai fost superba intotdeauna.
Vocal, esti una dintre cele mai bune artiste din Romania.
Cat priveste radiourile, da, ele conteaza, dar azi nu atat de mult precum acum zece ani. Continua sa faci muzica ce-ti place, chiar daca uneori simti ca pedalezi in gol. Faci pauza, iti iei o vacanta, iti golesti mintea, si incerci din nou. La un moment dat poti sa dai lovitura cu un cantec viral pe Youtube, Spotify, TikTok si ce mai e in voga acum.
Si poti incerca sa faci muzica si pentru alti artisti (evident cu drepturi de autor), poti sa faci backing vocal, poti sa devii mentor pentru cineva la inceput de drum. Internetul e fara limite.
Trebuie doar sa continui. Atat.
O viata avem si sunt atat de multi oameni care au joburi pe care le detesta. Tu ai norocul sa lucrezi pentru pasiunea ta. E un lucru mare.
Probabil stii si deja faci tot ce ti-am scris eu aici (na, e usor sa dai sfaturi pentru altii), doar ca am simtit nevoia sa-ti confirm ca esti ok.
Spor la muzica si sanatate maxima!
de oferire nesimtita, nimic. Piesa de la Radio Video a fost prima lor piesa lansata in lumea cunoscute, iar cadastrele Indiei este o piesa caracteristica trupei DjP si a ramas pe posturi radio si televiziune pana in zilele noastre.
Iti admir puterea si curajul de a fi pasit din acea trupa si de a face ceea ce simteai fata de viitorul tau. Povestea ta ne arata un adevarat exemplu de ambitie.Felicitari pentru alegerea facuta si pentru fortele incredibile pe care le-ai aratat!
Draga Elena,
Zilele trecute, de nicaieri mi a aparut in playlist pe ytube Dj Project -Miracle love; omg, m-a intors in tineretile mele fara griji, efectiv am visat timp de 3-4 minute. Apoi, mi-a venit in minte eterna intrebare, de ce oare v-ati despartit si m-am apucat sa caut si am ajuns aici. Doamne, este absolut incredibil cum pot fi unii oameni, pana la ce limite ajunge raul din om. Okay, s-au purtat cum s-au purtat cu tine cand le erai colega, dar faptul ca s-a incercat sa ti se inchida toate usile in muzica dupa plecarea ta, asta nu are calificativ. Cum sa ruinezi visul unui om in acest fel. Iti admir puterea cu care ai trecut peste si tot ce ai construit frumos dupa aceasta experienta, incepand cu cei doi copii atat de frumosi. Cu siguranta, oricum se vede, Dj Project nu vor mai atinge aceleasi culmi vreodata pentru ca le lipseste exact esenta, iar esenta erai tu. Mult succes!
Cu stima, A