Ne apropiem de masa de pranz si ma pregatesc de negocierile care se intampla cam des in ultima vreme…
Nu stiu voi, dar eu in ultima perioada, dupa ce ma gandesc la ce sa mai gatesc astazi si apoi petrec ore in sir la bucatarie sa gatesc, in momentul in care ii pun farfuria in fata am supriza sa primesc acel dragut “NUUUU!” spus din tot sufletelul lui frumos :))
Norocul meu este ca deja ma astept la asta (trecem prin perioada in care la orice intrebare primul raspuns este cusiguranta “NU!”) si trec repede peste primul raspuns al lui si incepem munca de convingere…
Bineinteles ca adevaratul raspunsul il stiu, e “Da, mi-e foame, dar nu vreau acum !”…
Si de aici incolo, incepe tehnica de manipulare :
Eu: “Daca nu papi, nu ne mai uitam la desene.. vrei sa te uiti la desene…?”
El:“Daa… “ (printre lacrimi si suspine).
Eu: “Atunci, trebuie sa papam”…
Printre zambete si suspine, ia prima inghititura…
El: “Gata!” (a invatat un cuvant nou)
Eu:“Ce gata, ca abia ai luat o data!”
El: “Gata!”
Eu: “Nu e gata pana nu papam tot!”
Si uite asa, un du-te-vino de “Gata… Nu e gata” pana mancam aproape tot din farfurie…
Scopul final a fost atins!!! Au reusit si negocierile de astazi, deja ma pregatesc de ziua de maine! 😉
Ce am gatit eu astazi
Felul 1: Supa de pui cu taietei. (am gasit pui de casa… 🙂 ).
Nu stiu de ce, dar greu m-am lasat convinsa sa merg in Egipt. Aveam un sentiment ciudat inainte sa plecam in acea vacanta din octombrie 2011. Am avut pare-se o premonitie, intrucat la scurt timp dupa ce am revenit in Romania au inceput problemele in regiune.
Dar, noi ne-am simtit bine, chiar foarte bine…
Am ajuns in Sharm-el-Sheikh dimineata si am plecat spre hotel cu autocarul tour operatorului. Distanta pana la Sharm Grand Plaza Resort a fost de numai 15 minute… 🙂
Odata ajunsi la hotel, am apelat la un mic truc… am oferit un bacsis de 20 de dolari receptionerului, pentru un upgrade la camera, care ne-a cazat intr-un apartament imens cu vedere la mare, care avea:
– anticamera
– un dormitor cu doua paturi matrimoniale King Size (incapeau 4 persoane robuste intr-un singur pat).
– o camera de zi pentru “relaxare” cu iesire la o terasa generoasa.
– baie imensa cu cada, cabina de dus etc…
Mai tarziu am aflat si ca salariul lunar mediu al unui angajat la hotel era de 20 de dolari… Asta a explicat totul! 🙂
Marea rosie era ametitor de … albastra 🙂 si ingrozitor de sarata. De aceea, am preferat sa stam mai mult in zona piscinei. Am facut totusi snorkeling la cateva sute de metri departare de tarm (de pe ponton), unde bantuiau nestingherite diferite specii de pesti, care mai de care mai curioase si mai colorate…
Nu va ganditi ca am stat la soare intreaga saptamana pe sezlongurile din resort, desi eu as fi vrut… Am ales sa mergem in mai multe excursii organizate de tour operator.
Prima excursie – CAIRO.
M-a luat putin prin surprindere, pentru ca am plecat pe la ora 12 noaptea cu autocarul spre Cairo. Dupa vreo 8 ore de somn in cele mai ciudate pozitii pana mi-a amortit si ultimul muschi din corp, am ajuns in Cairo dis de dimineata, intr-un trafic infernal… Ma gandeam ca Bucurestiul este aglomerat! :))
Eu imi facusem o alta idee despre Cairo, ma asteptam sa ajungem direct la piramide cumva…
M-a luat prin surprindere ceea ce am vazut in primele minute de la intrarea in oras: aglomeratie mare, imbulzeala, blocuri parca neterminate, cu paturi in geam … foarte multa agitatie. M-a cuprins un usor sentiment de panica… Traficul din Cairo are o lege ciudata, nu am vazut benzi de circulatie, fiecare incerca sa se “strecoare”… masini, autocare, motociclete.
Insa, prima reactie a fost schimbata imediat in momentul in care am ajuns in apropierea zonei centrale… peisajul a inceput usor sa se schimbe in bine. Am inceput sa ma linistesc 😉
Prima oprire a fost la Moscheea lui Ibn Tulun care este cea mai veche moschee din oras și cea mai mare ca suprafata a curtii. O legenda locala spune ca pe acest deal ar fi oprit Noe arca sa un timp pentru a se odihni după Marele Potop.
Aici, femeile erau obligate sa se imbrace in niste robe lungi pana in pamant, iar femeile erau obligate sa isi puna gluga pe cap, daca nu aveau altceva care sa le acopere capul. Ne-am descaltat la intrare si am pasit timid in interior unde m-a impresionat mult arhitectura si m-a cuprins o senzatie de liniste pe care rar am intalnit-o. Am stat cateva minute si am admirat locul in care eram, am meditat putin si apoi am iesit pe o terasa, de unde se vedea foarte frumos orasul Cairo.
Am vizitat Muzeul de Antichitati Egiptene sau Muzeul Egiptean care m-a impresionat si inspaimantat in acelasi timp, si de care mi-a parut foarte rau sa aud ca, la ceva timp dupa izbucnirea razboiului, a fost praduit, fiind furate multe obiecte de patrimoniu international… ;(
Nu pot sa spun ca sunt foarte pasionata de istoria Egiptului, insa nu am putut sa nu ma minunez de ceea ce am vazut si invatat aici. De la modul cum traiau egiptenii viata de zi cu zi si pana la ritualurile inmormantarii, cultul mortilor…
La ora pranzului am facut o frumoasa plimbare pe Nil cu un iacht, unde am si servit masa, ceva traditional…
Intr-un final am ajuns si la piramide in jurul orei 14:00, a trebuit sa urcam pe blocurile imense de piatra pana la intrarea in piramida. Acolo, am urcat pe niste culoare foarte inguste, care iti dadeau senzatiea de claustrofobie (chiar daca nu erai), pana intr-o camera funerara, care era de fapt doar “momeala” pentru hotii din acea perioada… In realitate, cine a citit macar putin despre Egipt si piramide stie ca adevaratul mormant se afla sub piramida, si nu in varful ei, insa nu cred ca era permis accesul turistilor in acele zone.
Am admirat Sfinxul, care este cu adevarat impunator, am fost intr-un atelier de creare a papirusului si am asistat la o demonstratie despre cum sa faci un papirus, ne-am minunat de locanicele egiptencele acoperite aproape in totalitate (in timp ce noi nu mai suportam caldura) … cu asa caldura nu puteam sa evitam in anumite zone nici mirosul de pe strazi.
Spre pe seara am pornit-o usurel spre hotel, spre Sharm-el-Sheikh..
A doua excursie – JEEP SAFARI.
Urmatoarele doua zile au fost de relaxare, ne-am “incarcat bateriile” pe marginea piscinei si ne-am “prajit” la soare, apoi, in a patra zi am plecat in “Jeep Safari” care insemna in afara de plimbarea cu jeep-ul prin desert, si vizitarea unui sat de beduini, snorkeling in “Laguna Albastra” si o plimbare de 10 kilometri cu camila. Am facut o greseala de “incepatori” si nu ne-am rezervat excursiile din prima zi cand am ajuns in Egipt si acesta excursie nu o puteam face decat cu un grup de rusi… Ghidul a fost foarte intelegator si ne-a spus “Don’t worry, we’ll translate in english also!”, …
Si asa a fost, pentru primele cuvinte.. “Hello, and welcome!” Atat am inteles si noi din toata prezentarea lui :))
Dar nu mai conta, am intrat in hora, hai sa dansam…
Am vizitat un sat de beduini unde ne-am minunat de copiii imbracati cu pulovere de lana in timp ce pentru noi era prea cald in maieu si pantaloni scurti. Nu am inteles ceea ce a povestit ghidul, insa am vizitat putin satul, am baut un ceai si am facut cateva poze… 🙂
Dupa vizitarea satului, am trait experienta de “Jeep Safari”… soferul facea derapaje prin desert ca si cum ar fi fost pe zapadam iar apoi am ajuns la faimoasa “Gaura Albastra” cunoscuta ca si “World’s Most Dangerous Dive Site”, unde iarasi am facut snorkling, de data asta minunandu-ne de frumusetea recifului de corali si a vietatilor ce traiau aici.
Dupa ce am iesit din mare am mancat orez, peste si alte bunatati preparate chiar de oamenii care traiau acolo la un “popas traditional”…
Si partea cea mai placuta a excursiei a fost plimbarea cu camila… Ne-am ales fiecare cate o camila si am plecat impreuna cu 2 ghizi (2 copilasi de pana in 14 ani care au parcurs pe jos distanta) pana in cel mai apropiat oras numit Dahab. In Dahab am baut un ceai si am gustat un desert traditional…
Seara am ajuns la hotel epuizata, dar extrem placut impresionata de excursie… A fost cu totul o experienta indredibil de frumoasa!
Bineinteles ca nu am putut pleca din Egipt fara sa mergem la cumparaturi, ceea ce am si facut… In mare parte am cumparat suveniruri, cateva papirus-uri si cadouri pentru prieteni, asta nu inainte de a ne tocmi putin cu vanzatorul egiptean, pe care il jignesti daca nu negociezi putin cu el… :))
Cam asa am petrecut 8 zile in frumosul si insoritul Egipt… 😉
Ca si concluzie, DA, mi-a placut in Egipt!!! Abia astept sa revin pentru o croaziera pe Nil si sa vizitez Valea Regilor.
Acum ca am inceput sa impartasesc cu voi ceea ce se intampla in viata mea, ma gandesc ca putem povesti si despre trecut si lucrurile care mi-au marcat cariera sau viata…
Am cochetat destul de mult, in perioada cand cantam alaturi de Dj Project, cu ideea de a canta si pentru romanii din Diaspora. Insa, desi au fost multe ocazii in care am fost invitati, nu s-a concretizat nici un concert din diverse motive…
Asta pana in 2011, imediat dupa lansarea piesei “Sete de noi”, cand am primit vestea de la managerul meu ca o sa am concert in Torino. Sincer, am avut emotii pentru ca nu am cantat niciodata in straintate si nu stiam care vor fi reactiile.
Primirea a fost una peste asteptari, cei din organizare s-au purtat ireprosabil, iar publicul a fost absolut incredibil. Pot sa spun ca a fost unul dintre cele mai reusite concerte de cand am lansat proiectul Ellie White… 😉
Totusi, cred ca mai bine va las sa vedeti cum ne-am distrat acolo! 😉
De cand ma stiu mi-am dorit copii… Mi-am dorit sa traiesc sentimentul maternal, sa simt cum creste o viata inauntrul meu, sa ma bucur de fiecare lovitura din pantece, sa aud primul plans, prima respiratie, sa simt prima strangere de mana, sa vad primul zambet…
Destinul a fost generos cu mine. Am devenit mama in momentul cel mai potrivit din viata mea. Bucuria a fost imensa! Urmaream fiecare schimbare din corpul meu, din atitudinea, din pozitie, pana cand, dupa 38 de saptamani de asteptare, a venit pe lume primul meu copil, ingerul meu, raza mea de soare… (mamicile imi inteleg atitudinea .. 🙂 );
Dupa aceea, viata mea s-a schimbat complet! Nu mai traiam pentru mine, traiam pentru el, nu mai munceam pentru mine, munceam pentru el. Nu mai mergeam la cumparaturi pentru mine (chiar daca vroiam sa-mi mai iau vreo geanta, vreo pereche de pantofi), pentru ca hainutele sau jucariile lui pareau tot timpul mai importante.
Au inceput, pe langa toate astea, si noptile de nesomn, trezit din ora in ora, din doua in doua ore, zilele chinuitoare in care imi doaream doar o ora in plus de somn si nimic mai mult, plimbarile cu orele pe afara in frig pana imi inghetau mainile pe carucior, ca in momentul in care intram in casa sa inceapa programul: mancat, schimbat, somn, plimbat, o rutina chinuitoare (dar incredibil de frumoasa) de vreo 6 luni..
Timpul trece parca mai repede cand ai copil … ai parte de rutina de zi cu zi care te tine ocupat si nu realizezi cand trece o ora, o zi, o luna, un an. Cand a implinit Mihaita 1 an nu mi-a venit sa cred.. Am fost sincer socata de cat de repede a putut trece 1 an, fara sa-l simt, fara sa-mi dau seama.. parca fuge timpul pe langa tine si tu esti prea ocupat sa il vezi…
Dar stiti ce..? NU REGRET NIMIC! Ma bucur in continuare de fiecare zi alaturi de copilul meu care ma surprinde mereu cu lucruri noi sau cuvinte noi, ma incarc cu energie de la rasul lui molipsitor si de la expresia lui haioasa cand incearca sa faca cu ochiul, sau cand ma ia de mana si imi spune “Hai, mami!”, sufar alaturi de el cand e racit si are temperatura, il iubesc la nebunie cand alearga vara gol prin curte si se balaceste in piscina, iubesc mirosul lui si cand se cuibareste in mine cu capsorul lui frumos cand e ora de nani…
De cand ma stiu mi-a placut sa scriu, fie proza, fie poezii… Nu ma asteptam ca acum sa revin aceasta pasiune din copilarie.
Este adevarat, nu m-am oprit din scris versuri. Am compus multe dintre piesele mele atat in romana cat si in engleza, dar proza am pus-o deoparte pana acum, pana in momentul in care m-am decis sa creez acest blog unde sa imi asterne ideile, parerile si trairile de zi cu zi…
Bine ati venit pe blogul meu, va multumesc pentru incredere si imi doresc sa crestem impreuna … 🙂
