Stiti ceea ce inseamna numele vostru? Conteaza pentru voi daca numele are o insemnatate, daca este nume de Sfant sau doar un nume la moda? Oare, era asa complicat pentru parintii nostri sa ne aleaga un nume, cum ne este noua sa alegem pentru bebelusii nostri?
Acum cand mai sunt aproape doua luni si voi tine in brate printesa mea mica, inca nu ne-am hotarat la numele ei… Este intr-adevar o decizie dificila, care intr-un fel sau altul ii va marca viitorul 🙂
In urma cu doi ani si cateva luni, eu am stat zile bune sa ma gandesc la un nume potrivit pentru micutul care urma sa vina pe lume. O multime de nume, multe sugestii de la prieteni si multe planuri… 🙂
Pana la urma decizia pe care am luat-o de comun acord cu Doru a fost ceva natural, amandoi am notat pe o hartie cate un nume… Acela a fost “Mihai”, fiecare dintre noi l-a ales din diferite motive, insa amandurora ni s-a parut potrivit. La cel de-al doilea nume, “Andrei”, ne-am gandit chiar la Primarie cand ne pregateam sa dam datele pentru certificatul de nastere…
Desi stiam in mare insemnatatea ambelor nume, am citit pe un site originile si istoria numelor si mai multe detalii despre ele. Va las mai jos site-ul si descrierea numelui “Mihai”…
Voi cum ati ales numele bebelusului vostru sau, pentru cei care nu au copii, v-ati gandit la un nume pentru viitorul bebelus?
Eu am facut o lista cu cateva nume care imi plac… Ma mai gandesc insa 🙂
Alexis – de la “Alexandros”, nume grecesc care inseamna “protector al barbatilor / al oamenilor”. Alice – nume de origine Greaca care semnifica “Sincera”. In limba germana semnificatia este de nobila. Anastasia – nume de origine Greaca; Semnificatia numelui reprezinta Invierea lui Cristos, a se ridica. Andreea – de la “Andreas”, nume masculin grecesc care inseamna “razboinic”. Beatrice – de la “viatrix”, nume latin ce inseamna “voiajor / calator”
Cristina – de la “christiana”, nume latin ce inseamna “urmasul lui Christos”
Daria – nume de origine Persan; isi are originea in vechea limba persana cu semnificatia de “cel care poseda bunuri, cel care mentine binele” Delia – “cea de pe insula Delos” (Grecia) Diana – de la “diviana”, nume latin pentru “zeita”
Ella – nume Grecesc; derivare de la Elena, sau de la prenumele terminate in -ela, Mihaela, Gabriela, Daniela.
Geanina – nume Grecesc ce inseamna Dumnezeu este puterea Gloria – nume Romanesc; de la cuvantul Gloria = onoare, stralucire, renume, slava
Maria – nume Ebraic, din Miryam care inseamna copil dorit
Medea - De la grecescul Medeia, insemnand fie “a medita” sau “siretenie”. In mitologie, Medea o vrajitoare, care l-a ajutat pe Iason ca castige Lana de Aur. Ei s-au casatorit, dar el a parasit-o pentru o alta femeie. Drept razbunare, o omoara pe iubita lui Iason si apoi pe propriii copii cu acesta. Melisa - De la expresia greceasca insemnand miere
Mihaela – nume Ebraic; Forma feminina (Michaela) derivata de la masculinul Mikael, nume de origine ebraica: cine este ca Dumnezeu? Cine se aseamana cu Jehova? purtat de numeroase personaje biblice
Nadia – nume Rusesc; Nadejda= speranta, aparut in limba veche slava
Sofia – nume Grecesc; Prezent la toate popoarele europene, deriva din cuvantul sophiea – intelepciune
Stiti cum se zice, inceputul e mai greu in orice faci…
De data aceasta, la mine, inceputul a fost mai usor.. Prima sarcina a fost mai prietenoasa: greturi atat cat sa nu ma deranjeze foarte tare, pofte sanatoase, timp la dispozitie pentru odihna, concerte, repetitii, studio, sport si altele…
Ma gandeam ca cea de-a doua sarcina avea sa fie floare la ureche. Insa primele 3 luni si jumatate au fost ca un cosmar: ma trezeam dimineata, ma spalam pe dinti si, uneori nu apucam sa termin, ca imi venea rau… Greturile erau constante, cu stari de moleseala si oboseala. Eram nevoita sa stau in pat, pentru ca nu ma puteam tine pe picioare.
Poftele erau putine, dar insotite de interminabilele greturi si stari de epuizare. La toate acestea se adauga si energia lui Mihaita care dorea cu disperare sa-l insotesc peste tot pe unde mergea el prin casa sau pe afara…
Dupa 3 luni si jumatate, s-a intamplat minunea si am scapat de greturi, dar nu de oboseala.. A trebuit sa suplimentez vitaminele necesare sarcinii doar ca sa ma simt putin mai in forma.
In cazuri extreme imi incepeam ziua si cu o cafea (recomandare de la medic). Fructele, pe care la consumam din plin la prima sarcina, imi sunt acum interzise, pentru ca bebelusa noastra nu prea accepta orice…
Poate sunt mamici care nici nu au simtit a doua sarcina, dar eu am simtit-o si inca o simt din plin!
Sunt curioasa daca voi, mamicilor, sau prietenele voastre, ati trecut prin aceeasi situatie. A fost prima sarcina mai dificila decat a doua?
Parerile sunt impartite, bineinteles, ca asa trebuie sa fie, altfel nu ar mai fi un subiect atat de controversat. Psihologi americani de renume in domeniul psihologiei copilului au demonstrat stiintific ca cea mai buna metoda de a creste un copil este aceea in care tu, ca si parinte ii arati copilului cat de mult il iubesti chiar si atunci cand greseste, si nu ii aplici pedepse fizice sau pshice, ci faci educatia la nivel conversational prin demonstratie si explicatie.
Eu pot spune ca rabdarea nu a fost niciodata punctul meu forte, si nu de putine ori m-am suprins fiind foarte agitata in preajma lui Mihaita… Cu siguranta nu am putut scapa stresul de peste zi si l-am proiectat asupra copilului meu, intr-un mod inconstient.
Asa ca, hotarata sa schimb ceva, metodei clasica de crestere a copilului, am inceput sa studiez, sa citesc si sa aplic la mine diferite metode legate de cresterea copilul, testate de psihologi.
Va recomand cartea de mai jos pentru lectura. Mie mi-a schimbat putin viziunea despre parenting…
Va pot spune cu mana pe inima, ca metoda “pasnica” functioneaza cu succes, cel putin in cazul meu!
Si viata noastra s-a schimbat!
In trecut, agitatia lui imi genera si mie o stare de agitatie care se transmitea inapoi la el, si asa era un ciclu nesfarsit… Acum, oricarei iesiri a lui sau stari de agitatie, ii raspund pe un ton calm, chiar soptit, si Mihaita se calmeaza aproape instant! Cand altadata il certam pentru cine stie ce prostioara facuta, acum il iau in brate, il pup si ii explic frumos ca nu e bine ce a facut, si daca nu intelege , atunci ii si exemplific. Este intr-adevar o metoda mai dificila, mai “time consuming” sa stai si sa explici de nenumarate ori la fiecare pas, insa pe termen lung am siguranta ca este cel mai bun lucru de facut.
Ma surprind si pe mine uneori de cat de calma sunt acum in unele situatii in care alta data m-as fi enervat foarte tare, ma surprinde reactia lui placuta la calmul meu, si suntem mai fericiti impreuna! Imi iubesc copilul la nebunie, si asta ma face sa vreau sa fiu o mama mai buna, mai rabdatoare, mai aproape de el in fiecare zi!
In ziua de astazi, cu tot stresul cotitian, agitatie, nervozitate la fiecare pas, pare si este un lucru foarte greu de facut sa reusesti sa ramai calm si sa incerci sa te linistesti tu inainte de a-ti calma copilul, dar, o data ce ai reusit sa-ti infranezi impulsul de a te enerva, totul va merge mult mai usor in relatia parinte-copil, iar o zi petrecuta cu cel mic nu ti se va mai parea atat de grea.
Deci, inarmati-va cu rabdare, eliberati-va de energiile negative si de stresul zilnic… 😉 Copilul vostru are nevoie de voi!
„Este fetita!”, mi-a spus doamna doctor în timp ce toti ne uitam pe ecranul aparatului de ecografie. 🙂
Ochii mi s-au umezit instantaneu!
Desi ma aflu la a doua sarcina am fost complesita de mari emotii, aproape totul este diferit… toate trairile sunt schimbate fata de ceea ce am simtit la Mihaita.
L-am strans pe Doru de mana și am zambit fericita, credeam ca am tot ce imi doresc, insa acum viitorul a inceput sa capete pentru mine un contur mult clar, parca totul se aseaza asa cum trebuie.
Ne faceam planuri sa folosim si cateva dintre hainutele si jucariile lui Mihaita in cazul in care venea pe lume un fratior.
Insa, acum vizualizez deja hainutele roz, păpușile și cum o voi alinta aranjându-i buclele… 🙂 Stiu ca pare desprins dintr-un film, dar asa ma simt acum!!!
Deja prin minte imi trecea o lista intreaga de nume frumoase din care să aleg.
Mai sunt aproape trei luni și jumatate pana în momentul nasterii, insa bucuria de a avea o familie atat de frumoasa ma insoteste zi de zi.
Un baietel, o fetita și un viitor sot care ma fac cu adevarat fericita!
Ne apropiem de masa de pranz si ma pregatesc de negocierile care se intampla cam des in ultima vreme…
Nu stiu voi, dar eu in ultima perioada, dupa ce ma gandesc la ce sa mai gatesc astazi si apoi petrec ore in sir la bucatarie sa gatesc, in momentul in care ii pun farfuria in fata am supriza sa primesc acel dragut “NUUUU!” spus din tot sufletelul lui frumos :))
Norocul meu este ca deja ma astept la asta (trecem prin perioada in care la orice intrebare primul raspuns este cusiguranta “NU!”) si trec repede peste primul raspuns al lui si incepem munca de convingere…
Bineinteles ca adevaratul raspunsul il stiu, e “Da, mi-e foame, dar nu vreau acum !”…
Si de aici incolo, incepe tehnica de manipulare :
Eu: “Daca nu papi, nu ne mai uitam la desene.. vrei sa te uiti la desene…?”
El:“Daa… “ (printre lacrimi si suspine).
Eu: “Atunci, trebuie sa papam”…
Printre zambete si suspine, ia prima inghititura…
El: “Gata!” (a invatat un cuvant nou)
Eu:“Ce gata, ca abia ai luat o data!”
El: “Gata!”
Eu: “Nu e gata pana nu papam tot!”
Si uite asa, un du-te-vino de “Gata… Nu e gata” pana mancam aproape tot din farfurie…
Scopul final a fost atins!!! Au reusit si negocierile de astazi, deja ma pregatesc de ziua de maine! 😉
Ce am gatit eu astazi
Felul 1: Supa de pui cu taietei. (am gasit pui de casa… 🙂 ).
De cand ma stiu mi-am dorit copii… Mi-am dorit sa traiesc sentimentul maternal, sa simt cum creste o viata inauntrul meu, sa ma bucur de fiecare lovitura din pantece, sa aud primul plans, prima respiratie, sa simt prima strangere de mana, sa vad primul zambet…
Destinul a fost generos cu mine. Am devenit mama in momentul cel mai potrivit din viata mea. Bucuria a fost imensa! Urmaream fiecare schimbare din corpul meu, din atitudinea, din pozitie, pana cand, dupa 38 de saptamani de asteptare, a venit pe lume primul meu copil, ingerul meu, raza mea de soare… (mamicile imi inteleg atitudinea .. 🙂 );
Dupa aceea, viata mea s-a schimbat complet! Nu mai traiam pentru mine, traiam pentru el, nu mai munceam pentru mine, munceam pentru el. Nu mai mergeam la cumparaturi pentru mine (chiar daca vroiam sa-mi mai iau vreo geanta, vreo pereche de pantofi), pentru ca hainutele sau jucariile lui pareau tot timpul mai importante.
Au inceput, pe langa toate astea, si noptile de nesomn, trezit din ora in ora, din doua in doua ore, zilele chinuitoare in care imi doaream doar o ora in plus de somn si nimic mai mult, plimbarile cu orele pe afara in frig pana imi inghetau mainile pe carucior, ca in momentul in care intram in casa sa inceapa programul: mancat, schimbat, somn, plimbat, o rutina chinuitoare (dar incredibil de frumoasa) de vreo 6 luni..
Timpul trece parca mai repede cand ai copil … ai parte de rutina de zi cu zi care te tine ocupat si nu realizezi cand trece o ora, o zi, o luna, un an. Cand a implinit Mihaita 1 an nu mi-a venit sa cred.. Am fost sincer socata de cat de repede a putut trece 1 an, fara sa-l simt, fara sa-mi dau seama.. parca fuge timpul pe langa tine si tu esti prea ocupat sa il vezi…
Dar stiti ce..? NU REGRET NIMIC! Ma bucur in continuare de fiecare zi alaturi de copilul meu care ma surprinde mereu cu lucruri noi sau cuvinte noi, ma incarc cu energie de la rasul lui molipsitor si de la expresia lui haioasa cand incearca sa faca cu ochiul, sau cand ma ia de mana si imi spune “Hai, mami!”, sufar alaturi de el cand e racit si are temperatura, il iubesc la nebunie cand alearga vara gol prin curte si se balaceste in piscina, iubesc mirosul lui si cand se cuibareste in mine cu capsorul lui frumos cand e ora de nani…